Wanna know me better? I dare you to

Ranji satisfacut de raspunsul iubitului sau , sprijinindu-l printr-o miscare a capului - asta era si ceea ce isi dorea. Ca Yu sa se comporte strict profesional si nimic mai mult . Ultima sa intrebare, mai mult retorica, ii stranse pieptul dureros , incepand sa tuseasca din nou.
Ai aparut intr-un moment cat se poate de prost. Aveam de gand sa-mi retrag dosarul , caci nu prea mai aveam chef s-o dau pe stil academie, dar se pare ca voi ramane ca sa-mi protejez iubitul . Cu toate ca voi veni de la a doua-treia ora cand nu o sa am cu tine. Caci mi-e prea lene sa ma dau jos din pat printule.
Murmura cu un zambet stangaci pe fata , caci nu stia daca Yu ar fi fost de acord - avand in vedere ca acesta ii afirmase cu atata siguranta ca iubea ceea ce face si ca nu-i place cand cineva chiuleste .
Dar sa stii ca n-am sa ma abtin din a te saruta , a te atinge .. Murmura, ca apoi sa maraie , sarutandu-i obrazul din dreptul sau . Relatia elev profesor, mai mult decat profesionala , nu mai este intr-atat de interzisa in ziua de astazi . Asadar , nu am de gand sa-mi ascund legatura cu tine.
Ii zise sigur pe sine, oarecum cu tenta amenintatoare, caci nu ar fi acceptat un refuz . L-ar lua ce pe o jignire, ba chiar mai mult .. probabil si-ar fi pus mai multe semne de intrebari decat avea acum , in momentul de fata .
Cu toate ca nu ma prea intereseaza daca ma vei pica la materia ta. Insa .. mi-ar putea da ceva lectii seara , cand vom fi in pat . Mi-ai putea arata atungi magie, cat sa dau randament la ora ta. Ranji satisfacut , ca apoi sa rada in timp ce-i intorcea chipul spre al sau .Avea sa fie mult mai atent de acum inainte cu Yu si nu-l va mai rani , indiferent de orice.

Ii parea rau ca pustiul dorise sa se retraga din academie dar ii parea groaznic de bine ca acum va veni la ore din cauza lui Yu. Nu avea sa accepte ca acesta sa isi retraga dosarul si sa isi incheie atat de brusc studiile; nu cand Yu avea sa fie in preajma lui.
-Pot trai cu gandul ca vei aparea mai tarziu la scoala dar nu voi putea trai cu faptul ca vrei sa renunti la ea asa ca, sa nu o faci. Iti dau voie sa intarzii insa nu mai mult de doua ore. Si cand o faci, vreau sa vad o invoire sau scutire pentru absente.
Spuse hotarat, luandu-si slujba in serios. Nu era de gluma cu Yu cand venea vorba de scoala si nu avea sa-i permita lui Johann sa isi bata joc de ea, chiar daca il iubea.
-Nu iti face griji, nu aveam de gand sa ascund relatia cu tine; ar fi prea problematic. Daca ceilalti nu vor vedea ca suntem impreuna, se vor da iarasi la mine si nu vreau sa am de-aface cu ei. In plus, sunt chiar curios cum vor reactiona ''fanii'' si ''fanele'' tale.
Chicoti amuzat, privind tavanul pentru o clipa ca apoi sa isi indrepte privirea asupra lui Johann si sa ranzeasca larg.
-Hmmm...o sa te coste cam scump, dragule. Lectiile mele particulare nu sunt deloc ieftine.
Ranjetul ii era unul pervers si provocator caci, cu siguranta Johann isi dase seama la ce anume se referise Yu mai exact cand a spus ca il va costa scump.

Rase ironic cand temerea sa i-a fost confirmata, stramband din buze - nimeni nu se va da la iubitul sau cat Johann era acolo .
Ha? De fapt vin la toate orele . Ma transfer in clasa in functie de programul tau . Ce naiba ? Cine-ti atinge fundul , jur ca-l strang de gat .
Spuse nervos , intinzandu-se pe spate si privind tavanul . Cu siguranta ar fi fost capabil sa omoare pentru Yu . O facuse si pentru motive mai putin intemeiate, insa acesta ar insemna echivalent propriei vieti .
Daca m-ai insela .. l-as omora pe ala , iar pe tine te-as tine-n casa , doar langa mine. Cu toate ca prefer sa elidez gandul asta . Iar in ceea ce priveste fanele mele sau chestii gen , cred ca asta ar putea fi considerat un noroc indirect. De obicei le-o trageam si nu-mi pasa mai departe . Imi placeau in special virginele , si de ce nu ,si virginii . Cu toate ca ma zgaria pe creier cand imi urlau in ureche. Marai , acum dandu-si seama cat de ipocrit a putut fi . De fapt, niciodata in afar de Andreas nu o facuse de mai multe ori cu Johann , ceea ce il obligase sa rada . Yu reusise cu mult fata de ceilalti , insa satenul nu regreta nimic - tanarul reprezenta si un raspuns pentru intrebarile sale .
Dar cu tine va fi diferit . Vreau sa fii al meu, sa fii familia mea . Singura mea familie.
Continua amuzat, dupa care-l sarutase gura . Faptul ca Yu a fost mereu langa el il facuse sa creada ca nu mai putea fi stabil pe propriile puteri si ca avea o mare necesitate de a-l simti .

Zambi fericit cand aesta spuse ca avea sa vina la ore si ca, practic, va sta toata ziua pe capul lui. Ii convenea daca statea sa se gandeasca mai bine. Macar asa putea sa fie cu ochii pe el si se putea asigura ca nu face vre-o prostie care sa-l aduca mai aproape de exmatriculare; dar daca statea bine sa se gandeasca, era imposibil din cauza relatiilor pe care Johann le avea acolo.
Se intinse pe burta, sprijinindu-si capul intre palme, privindu-l pe pusti cu coada ochiului cand vorbea.
-Inteleg... Esti o fire a naibii de geloasa, nu-i asa? Nu ca te-as insela sau ceva de genul; nu-mi sta in carater si nu m-as ierta nici daca as gandi macar asta. Dar chiar esti gelos si foarte posesiv. Sti ce? Sunt in stare sa fac pariu cu tine ca nu vei rezista mai mult de-o zi, la scoala, pana ce sa nu faci o criza de gelozie si o scena si asta fara sa te provoc.
Ranji larg, malefic chiar. Stia ca avea dreptate in privinta asta si avea sa castige pariul daca Johann o sa vrea sa intre in joc; era cu mult prea previzibil.
-Azi e ultima mea zi de concediu; avand in vedere ca afara deja s-a luminat. Maine va trebui sa ma intorc la scoala.

Ridicase o spranceana cand se simti provocat, stramband din buze. Sa nu reziste o zi ? Probabil vroia sa vorbeasca in numele sau . Se incrunta , scrasnind nervos din dinti - nu ii placea deloc ce aude . Insa ceea ce era al lui , nu avea sa imparta cu ceilalti , nu ?
Normal ca rezista . La naiba ! Glumesti ? Dar daca rezist o zi , tu , iubitul meu scump , vei fi nevoit s-o faci cu mine o zi intreaga su asta fara sa lesini . Iar asta nu stiu cum o s-o faci , but it's a deal .
Spuse zambitor , ca apoi sa se intinda mai aproape de Yu , tragandu-l in bratele sale . Ofta melancolic atunci cand isi aduse aminte de academie si ca maine iubitul sau va incepe sa predea, lasandu-si chipul in dreptul gatului sau .
Maine sa nu te prind cu ceva ca sa nu se vada semnul . Sa stie lumea ca esti luat .
Zise , in timp ce-si trecea limba peste portiunea de piele muscata de dinainte . Stia ca Yu nu l-ar insela.. de aceea avea sa nu fie gelos pentru o zi .
Dar daca ai de gand sa faci imposibilul posibil , adica sa te dai la altcineva ca sa vezi cum devin gelos, relatia asta nu va sfarsi prea bine. Am incredere , insa cand imi vei demonstra ca gresesc, atunci nu va fi la fel nimic.

Dadu afirmativ din cap, fiind de-acord cu pariul acestuia. Daca avea sa piarda, nici el nu stia cum avea sa o faca o zi intreaga fara sa lesine. Probabil isi va bombarda trupul cu energizante si asa va reusi.
-Foarte bine. Dar daca tu vei pierde, va trebui sa te abti o intreaga saptamana si va trebui sa ma duci intr-o excursie.
I se parea destul de convenabil acel pariu. Asa, amandoi aveau de castigat: daca Yu va pierde, i se va darui o intreaga zi si il va lasa sa faca tot ce vroia, indeplinindu-i toate fanteziile. Daca Johann va pierde, va trebui sa se abtina de la sex si sa faca un gest romantic cu acea excursie. Era absolut perfect!
Se lasa tras in bratele acestuia, zambind larg. Isi inchise scurt ochii, continuand sa ii asculte dulcea voce ce-l calma atat de mult.
-Cred ca am prea multe semne ca sa pot fi capabil sa le ascund pe toate. Mai ales cele de pe gat asa ca, nu trebuie sa iti faci griji din cauza asta si nu, nu te voi face gelos. Voi castiga cinstit acel pariu iar daca il pierd, sunt numai al tau pentru o zi intreaga, fara sa comentez!
Spuse sincer, sarutandu-l scurt pe buze in timp ce-l privea dragastos.
-Crezi ca mi-as pune in joc relatia pentru un simplu pariu? Nici vorba de asta. Te iubesc prea mult ca sa raman fara tine si, in fond, nu voi fi nevoit sa fac nimic, dupa cum am mai spus. Esti foarte gelos si posesiv asa ca pariul este ca si castigat, scumpule.

Un val de furie ii marca trupul, detestand cand pustiul ii spunea ca este gelos si posesiv. Normal ca era posesiv, doar ii apartinea, nu ? Erau intr-o relatie, nu one-night-stand . Stramba din buze, ca apoi sa se linisteasca prin a trage aer in piept si a-l imbratisa din nou. Nu intelegea de ce anume, insa se simtea din nou ametit si somnoros.
La naiba. Mi-e atat de somn. Murmura nervos, caci dormise mai mult decat in anii anteriori vietii sale. Cred ca-s alergic la bandaje . Continua , ca apoi sa-l traga cat se poate de aproape pe Yu , inchizandu-si ochii . Trupul firav al acestuia il linistea, iar pielea ii electriza instinctul .
Spune-mi ca nu ma vei parasi .
Ii ceru in timp ce casca din nou, adormind in cele din urma. Cu toate ca si-ar fi dorit sa-l auda spunand asta , nu avuse oportunitatea caci adormise. Insa nu putea impiedica asta , caci era o stare mult prea profunda . Era un intuneric aparte insa, se simtea bine asa . Stia ca este alaturi de Yu, de aceea si profita de momente ca acestea pentru a se regenera . Cu siguranta cand se va trezi va avea din nou chef de sex, iar baiatul era chiar langa el, in acelasi pat, la doar cativa centrimetri de el . Zambi prin somn, ingreunandu-i-se din nou respiratia. Mintea lui Johann era cu mult mai dezvoltata din acest punct de vedere, totul concentrandu-se la sex . Cu toate ca avea in cele din urma s-o faca asa cum vroia Yu - tandru . Murmura ceva , incordandu-si muschii - atunci cand Johann era mult prea obosit, vorbea prin somn, lucru ce detesta caci atunci in mare parte era sincer. Dar momentele era rare si cam greu de inteles, ca-n cazul de fata.

Se lasa tras mai aproape si il privi zambitor pana ce adormise. Era atat de dragut in acele in clipe incat inima ii crestea de fericire in piept. Era asemenea unui copil ce se obisnuise sa doarma langa cineva drag si, daca acel cineva nu era langa el, nu ar fi putut adormi.
Isi inchise ochii si se cuibari la pieptul acestuia, spunand pe un ton scazut ca nu avea sa-l paraseasca, chiar daca Johann nu mai auzea acum. Nu vroia sa plece vre-odata de langa el si nu vroia nici ca acesta sa-l paraseasca. Se indragostise cu adevarat si vroia sa aibe parte de o relatie cat mai lunga si cat mai frumoasa alaturi de minunatul sau iubit. Vroia sa faca multe lucruri cu acesta si sa se distreze ca un adevarat cuplu ce erau, fara sa isi faca griji ca trebuiau sa se ascunda de ochii celor din jur ca sa fie fericiti. Nu trebuiau sa faca asta; erau liberi sa se iubeasca in voie.
Nu dura mult pana ce si Yu adormi din cauza linistii. Chiar daca pustiul mormaia prin somn, Yu nu a fost capabil sa inteleaga asa ca se dadu batut.In fond, nu era politicos sa tragi cu urechea la ce vorbeau altii prin somn desi, ar fi fost destul de interesant daca ar fi inteles.

Acel intuneric al camerei ii asigura un somn cat se poate de linistit lui Johann , ce inca ii simtea corpul firav al lui Yu . Nu visa nimic, insa nici nu avea pretentia sa o faca - de fiecare data ceea ce reusea sa vada nu era intocmai un vis, motiv pentru care mai bine nu visa . Sau cel putin, astfel timpul trecea fara sa-si dea seama . Dormi cat dormi, ca apoi sa se trezeasca , simtindu-se prezenta o durere usoara de abdomen si o nevoie letala de fum . Avuse intentia sa se duca dupa o tigara insa cand se trezi il observa pe Yu cu mana peste propriul corp, la fel si capul , fapt pentru care nu a putut gasi puterea necesara sa se ridice. Zambi slab , strangandu-l mai tare la piept si sarutandu-i fruntea, Johann fiind inca obosit. Stramba din buze cand constientiza asta , ca apoi sa ofteze prelung - se pare ca ceva timp avea mai mereu sa fie obosit . Insa nu intelegea de ce. Pe moment gandul i se focalizase asupra lui Andreas, caci de obicei primea un mesaj la un interval scurt de timp - insa acum, nimic. Nu se simtea intocmai bine ca-l alungase in modul acela si ca practic il alesese pe Yu in locul sau , insa facuse ceea ce simtise atunci . Se comportase ca un idiot cu persoana ce i-a fost alaturi atata timp . Se ridica din pat, asigurandu-se ca nu-l va trezi pe tanar , cautandu-si telefonul prin camera si gasind. Nu-si aducea aminte cand il adusese, insa nu asta conta . Ii trimisese tanarului mesaj cum ca-i pare rau si ca vor sa se intalneasca in scurt timp . Nu stia cat e ceasul, ce zi este , caci oricum in camera era mult prea intuneric pentru a deosebi ziua de noapte . Isi trecu limba peste buze, pasind din nou spre Yu si bagandu-se in pat, langa el .

Somnul lui Yu a fost unul dulce, la fel ca si visele sale. Nu mai dormise de ceva timp si abia acum resimtea oboseala ce a continuat sa se stranga fara ca el sa realizeze. Il visa pe Johann iar toate cosmarurile pe care, de-obicei le avea, au disparut cand chipul acestuia ii aparu in fata ochilor. Era eroul lui, cavalerul in armura stralucitoare ce il salva din mainile groaznice ale cosmarurilor.
Nu putea sa inteleaga cum de il iubea atat de mult intr-un timp atat de scurt. In toti acesti ani in care a incercat sa se indragosteasca si a dat gres, niciodata nu i s-a parut mai usor si mai natural ca acum. Pustiul era special si il completa perfect pe Yu.
Simtea cum patul se misca usor, semn ca nu mai avea doarma mult. Deja se apropia rapid de realitate, parasind taramul viselor. Se intreba oare cat dormise insa nici el nu isi putea da seama. Corpul ii era plin de energie dar el inca se simtea usor obosit. Probabil din cauza gandului ca in curand trebuia sa isi reaia viata de profesor si ca va avea parte de multe ore obositoare si pline de agitatie; sa nu mai pomeneasca de lucrarile pe care trebuia sa le sustina si alte astfel de chestii.
Nu mai dura mult pana ce isi deschise ochii, fiind cuprins de o stare usoara de ameteala si ratacire. Se ridica in sezut, privind confuz in jur, ochii fiindu-i acaparati de si mai mult intuneric. Era deja noapte? Dormise cumva toata si nu a avut timp sa se pregateasca de scoala?
Ofta adanc, trecandu-si o mana peste chip apoi prin par, incercand sa afle cat naiba era ceasul dar nu vedea absolut nimic care sa-l poata ajuta.

Simti agitatia asternuturilor, motiv pentru care se ridica si el in urma lui Yu , sarutandu-l pe umar . Zambi larg , in timp ce-si dusese ambele maini in jurul taliei tanarului.
Cum ai dormit frumosule?
Intreba in timp ce-l lasa din nou pe pat , Johann punandu-se deasupra acestuia. Ii tinea delicat mainile in dreptul capului , aplecandu-se cat sa-l sarute. Avea mult mai multa energie cand il vedea pe Yu treaz .
Nici nu vreau sa ma gandesc ca de maine muncesti iar.
Murmura , stramband din buze, stiind ca a-i cere tanarului sa renunte la munca de profesor nefiind o solutie - cum bine i-a zis la inceput, Yu isi iubea sujba , iar el nu va demisiona pentru Johann . In schimb, satenul avea sa fie langa el la fiecare ora sau pauza si se va asigura ca nimeni nu-i va atinge iubitul .
Haide sa papam ceva. Cred ca ti-e foame.
Ii zise cu acelasi zambet larg pe fata , in timp ce-l lua in brate si iesi din camera cu acesta . Se duse pana-n bucatarie , unde stia ca-l asteptau doua farfurii de paste si o salata . De obicei Johann nu manca intocmai excesiv , iar asta doar pentru a-si mentine corpul la starea in care acum era .
Sunt singurele lucruri pe care stiu sa le fac. Habar n-am altceva in afara faptului de a comanda ceva. Daca vrei putem face si asta .
Spuse in timp ce-si trecea agitat mana prin par . Nu gatise de multisor , iar acum , buimac cum era, cu siguranta era mai irascibil ca niciodata la acest capitol .
De fapt, hai sa comandam ceva. Nu sunt sigur de ce am facut pe aici.
Rase in timp ce-si baga furculita in paste si le ridica , pana ajunse in dreptul ochilor sai .

Il privi cu coada ochiului pe pusti cand isi simti umarul sarutat si talia cuprinsa de mainile acestuia. Pe chip ii aparu un micut zambet caci inca era buimac si usor ametit si tot nu aflase cat era ceasul.
Se lasa intins pe pat, privindu-l atent pe Johann, incercand sa-i vada cat mai bine chipul in acel intuneric apasator dar era destul de greu. Nici nu intelegea de ce camera asta trebuia sa fie atat de lipsita de lumina, de timp si spatiu.
Nici el nu prea vroia sa se duca maine la scoala dar asta nu insemna ca trebuia sa renunte; slujba de profesor era tot ce avea. Se pricepea la asta si il facea fericit. Lasand de-oparte lenea de care suferea, slujba de profesor era viata lui. In plus, pana si acolo putea sa fie impreuna cu Johann si nimeni nu le va cere socoteala pentru relatia pe care o aveau. Nu va avea sa-l treaca pe pusti clasa doar pentru ca era iubitul lui asa ca, nimeni nu-i putea reprosa nimic.
Daduse afirmativ din cap cand acesta insinua ca ii era foame, avand dreptate; chiar ii era foarte foame. Se agata de gatul acestuia fara sa-si mai faca griji ca avea sa-l scape; la cat de usor il manevra, sansele erau foarte mici.
Se aseza la masa, privind farfuria cu pasta, simtind cum ii lasa apa in gura. Arata foarte bine si apetisant, in ciuda celor spuse de pusti.
-Nu e nevoie.
Ii raspunse scurt, luand furculita si incepand sa manance. Erau chiar bune ca sa fie sincer si se asigura ca ii spuse asta si lui Johann. Chiar daca nu facea el prea multe, pastele astea compensau lipsa lui de talent in bucatarie. Continua sa manance linistit, privind inainte ganditor.
-Trebuie sa ma duc acasa si sa-mi aduc toate lucrurile aici. Ar fi trebuit sa eliberez casa de ieri... Nu stiu cat va dura asa ca, mai bine, ti-ai face si tu niste planuri pe ziua de azi.

Surase cand vazu cand baiatului ii placea ceea ce el gatise, in ciuda lipsei sale de experienta. Isi turna o ceasca de cafea, ca apoi sa se joace cu degetul pe conturul acestuia. Colturile buzelor i se arcuise, dand usor negativ din cap.
De acum nu te mai las nici macar un minut singur. Spuse sigur pe sine, lasandu-se usor aplecat peste masa si sarutandu-l pe Yu .Vin cu tine. Oricum ai nevoie de ajutor . Continua , intre timp muscandu-si buza inferioara. Acum realiza si el ca avea o mare problema - si anume ca de fiecare data cand il vedea pe iubitul sau , se excita cu usurinta. Isi trecu mana prin par, luand o gura mica de cafea si incordandu-se. Nu dura insa mult pana aparuse si Andreas, Johann ridicandu-se de pe scaun . Barbatul il saluta pe Yu , apoi incepuse o conversatie oarecum incurcata cu satenul .
A: Douazeci la suta . Si daca eliminam posibilitatile de bodyguarzi , se dubleaza.
Si totusi, maine nu cred ca vor fi acolo . Nu-mi prea pasa, vreau sa-l vad.Marai printre dinti , simtindu-se din nou agitat si incordat . Am inteles ca va fi si Mark acolo .
Adauga , oftand prelung, ca apoi sa-si lase capul pe spate, privind tavanul ce parca i se tarama peste propriul corp . Nu avea intocmai starea necesara sa se gandeasca la acest lucru , insa nu vroia ca Yu sa afle, caci probabil s-ar fi ingrijorat. Johann dorea sa-si vada tatal si sa discute cu acesta, astfel sperand la un viitor mai bun pentru el , dar si alaturi de tanar. Il saruta pe frunte pe profesor , zambindu-i slab , ca apoi sa-l stranga la brate.
Iubitule , se pare ca maine am ceva planuri . Dupa scoala ma duc undeva, cateva ore, dupa care vedem noi cum continuam ce am inceput astazi. Murmura cu subinteles, imaginandu-si-l pe Yu din nou in acea ipostaza, cand ii gemea la ureche si ii soptea numele. Un fior i se extinse in intreg corpul , inclinandu-si subtil capul.

Se lasa sarutat si il privi atent pe Johann in timp ce vorbea, dand usor din umeri. Nu il deranja cu nimic daca acesta vroia sa vina si el si sa-l ajute; macar asa va termina mai repede si isi va petrece si ceva timp in plus cu el.
-Nu ma deranjeaza daca vrei sa vi. Oricum aveam nevoie de cineva inalt.
Cum Yu nu era chiar atat de inalt, pe langa Johann, avea sa ii prinda bine ajutorul lui caci avea o multime de carti de strans si nu prea ajungea la rafturile superioare ale bilbiotecii; asta, impreuna cu multe altele.
Isi indrepta privirea spre Andreas cand isi facu aparitia si il saluta si el, continuand apoi sa isi vada linistit de masa dar, asta nu insemna ca nu auzea ce vorbeau ei. Iar ce auzea, nu ii convenea deloc din cauza unui presentiment destul de urat pe incepuse sa-l manifeste.
Ii privea pe cei doi cu coada ochiului, oftand adanc in sinea lui. Se temea de ce era mai rau si nu vroia sa-l lase sa faca vre-o nebunie dar, nu isi permitea sa se amestece atat de mult.
Zambi schitat cand a fost sarutat pe frunte si s-a lasat imbratisat, lasandu-si privirea in jos.
-Inteleg...
Spuse scurt, privindu-l pe Andreas. Oare ce aveau acestia de gand si de ce il implica si pe tipul ala? Era vorba de droguri? Nu, daca ar fi fost vorba de asta nu s-ar fi simtit atat de nesigur si i-ar fi fost teama.
-Johann, promite-mi ca vei avea grija de tine si de Andreas. Nu imi place deloc ce planuiti voi aici si am o presimtire rea in legatura cu asta. Nu cauta probleme; deja esti intr-o stare nefavorabila si inca ai dureri din cauza ranilor.

Iubitul sau era atat de inocent cand isi facea griji, incat nu rezista tentatiei de a-l saruta prelung pe buze . Surase , tragandu-l dintr-o data in bratele sale si tinandu-l strans . Caldura acestuia era ceva pentru care Johann ar putea muri - si nimic altceva . Nici nu se gandea la faptul ca ar putea fi ranit, cel putin nu acum , cand il avea pe Yu aproape de el .. mai aproape ca niciodata .
Stiu frumosule . De cate ori mi-ai adus aminte, e si imposibil sa uit.
Ii zise in timp ce radea , mai mult fortat , ca apoi sa se aplece in dreptul sau , sarutandu-l pe frunte.
Tu sa ma astepti , ca eu sigur voi fi mai bine si mai excitat ca oricand.
Adauga privindu-l intre timp cu o coada a ochiului pe Andreas. Il cutreiera gandul ca intr-adevar ar fi putut pati ceva ; dar nu . Nu avea cum .
Ai o tigara?
Il intreba pe barbatul din fata sa , Andreas intinzadu-i una in dreptul buzelor si aprinzandu-i-o . Acesta prefera sa nu spuna nimic, caci la urma urmei , avea si el sa fie langa Johann , impartind aceea soarta . Oricum, cei doi aveau incredere in ei - iar pe moment, nu mai facuse nimic impotriva tatalui sau pentru ca aceasta sa ii faca ceva anume. Maine ar reprezenta o discutie amiabila.
A: Voi avea grija eu de el . Ti-l voi aduce in aceeasi conditie cum va pleca. Surase , Johann uitandu-se uimit la el - nu il mai simtea ca si cum ar dori sa reprezinte o amenintare pentru Yu . Probabil din acest lucru si zambea acum.

Se agata imediat de el cand a fost brusc imbratisat, fiind destul de aproape sa cada din cauza echilibrului precar de care suferea; ameteala inca era o problema in acele clipe si habar nu avea din ce cauza aparuse macar.
Ochii i s-au inchis scurt, lasandu-l sa-i sarute fruntea. Pe buze i-a aparut un mic zambet dar tot era ingrijorat, tot avea acel presentiment si isi facea griji pentru amandoi, nu numai pentru Johann.
-Cum naiba te poti gandi tot timpul la sex?
Ofta adanc, pustiul fiind un adevarat mister. Oircat de mult si oricat de des ar face-o, acesta tot la sex se gandea. Chiar si cand purtau o discutie serioasa, el nu isi putea lua gandul de la asta si il facea pe Yu sa dispere intr-un fel si sa se intrebe daca nu cumva iubitul sau era ninfoman.
Isi indrepta privirea spre Andreas, citindu-se cu usurinta ingrijorarea din ochii lui.
-Atata timp cat imi promiti ca si tu te vei intoarce la fel de teafara ca si Johann, voi putea sta linistit. Vreau ca amandoi sa aveti grija; nu as putea trai cu gandul ca unul dintre voi nu mai este...
Isi lasa trist privirea in pamant, oftand adanc. La naiba, trebuia sa inceteze odata cu asta! Erau baieti mari, amandoi, si aveau sa-si poarte de grija unul-altuia.
-Ma duc sa ma schimb apoi plecam. Ah, Andreas! Nu ai vrea sa ma ajuti cu mutatul? Esti cel mai inalt de-aici si mi-ar prinde bine o mana de ajutor din partea ta.
Ranji malefic, avand de gand sa se foloseasca de inaltimea pustiului mai mult decat cea a lui Johann. Pe Johann il va folosi la carat caci era cel mai puternic de-aici.

Nu ii intelegea ingrijorarea lui Yu , insa il bine dispunea sa il vada asa . Constientiza in modul acesta cat de mult tinea tanarul lui el , Johann fiind mandru de iubitul sau . Intrebarea acestuia il obliga sa rada , acoperindu-si o parte a fetei cu mana.
Nu i-o poti trage intregii acedemii cu doar o partida pe zi .
Zambi , dupa care-l saruta din nou, pana auzi ca Andreas era mai inalt decat el . Stramba din buze, incruntandu-se si privindu-l insistent pe barbatul din fata sa.
Si de unde ti-ai dat seama de asta ? De fapt , o fi Andreas mai inalt ca mine, dar nu mai bun la pat ! Si nici in alte domenii !
Marai printre dinti , Andreas returnandu-i zambetul cu tenta malefica . Stia ca ceea ce nu putuse el avea , obtinea barbatul , si invers.
A: Pramatie, vrei sa-ti amintesc de Alexzander?
Vrei sa-ti amintesc de ma-ta ? Prostule . Hai ca m-ai enervat din nou.
Mormai , in timp ce bause toata cafeaua din ceasca. Nu era un amator al acesteia, insa cand simtea presiune in tample, ea reprezenta un remediu pentru Johann . Faptul ca-i aduse aminte de singurul pusti la care tinuse , intr-un mod ciudat, si care nu a fost al sau niciodata , il enerva . Caci nu a fost prima oara cand Andreas ii reamintea . Intr-adevar ; corpul perfect al tanarului cu par roscat insemna esecul lui Johann si avantajul lui Andreas.
Cum a fost ala pentru mine , sunt si eu pentru tine. In schimb, eu macar m-am linistit iar iubitul meu e mai bun ca toti ceilalti din academie.
Zise sigur pe sine , tragand puternic fum din tigara, simtindu-l cum ii abureste plamanii,

Ii privi confuz cand au inceput iarasi sa se certe, realizand ca era timpul ca el sa se care pana ce nu avea sa fie prins la mijloc.
-Eu...ma duc sa ma schimb acum...
Se facu disparut imediat din bucatarie, lasandu-i pe cei doi sa continue acea cearta juvenila. Chiar erau doar doi copii si nimic mai mult. Adorau sa se tachineze reciproc chiar daca cuvintele folosite erau destul de usturatoare uneori si vulgare. Intr-un fel, era amuzant sa-i privesti dar nu si cand exista un risc ca sa fi prins in acea discutie.
Se duse in camera unde isi avea schimburile, cautandu-si rucsacul. Odata ce il gasi, soase de-acolo o pereche de pantaloni rosii, foarte mulati ce ii scoteau fundul in evidenta. Nu obisnuia sa ii poarte prea des din cauza efectului asupra posteriorului sau insa acum aveau sa mearga la el acasa asa ca nu trebuia sa se ascunda sau, altceva. Mai scoase si un tricou larg, ce ii dezgolea un umar sau chiar ambii daca il aranja diferit, imbracandu-se. Isi lua DC-urile preferate in picioare, cele lungi pana la glezne, de culoare alba, bagandu-si pantalonii in ei.
Odata ce termina cu asta, se imparfuma, isi aranja putin parul si isi luase cheile de la masina, aceasta fiind inca parcata in fata casei. Cobora in bucatarie, uitandu-se dupa telefon caci isi amintea ca-l lasase aici.
-Mi-a vazut cineva telefonul?
Intreba in timp ce se misca prin fata celor doi, purtand acei pantaloni uneori problematici.

Johann continua acea conversatie cu Andreas , asta pana cand iubitul sau reaparuse in incapere, cam diferit de Yu anterior. Era atat de inocent ; iar mintea lui Johann ii fixa doar buzele si chipul , finetea pielii . Isi inclina capului intr-o parte, pasind spre tanar si lasandu-si mana sa-i atinga tandru obrazul . Nu ii putea face rau ; nu lui . Isi musca buzele inca metalice, ca apoi sa-l sarute pe Yu . Ii era frica sa il piarda; ii era frica de faptul ca-l va rani si ca va ramane singur , fara el . Johann nu se mai simtea capabil sa se reintoarca la modul in care el era; cel putin, nu acum , cand Yu devenise un sprijin pentru el. Isi incorda muschii , simtindu-si mana tremurand . Pentru prima oara ii era teama de ceva . Respiratia ii era greoaie , tot ceea ce vedea fiind chipul lui Yu si nimic altceva. Il trase in scurt timp in brate , tinandu-l la fel de strans ca de obicei , ochii inchizandu-i-se . Vroia sa-si petreaca macar cateva minute astfel, simtindu-l . Trupul lui tanjea mereu dupa caldura iubitului sau , ce intr-un final avea s-o piarda - insa asta , doar prin intermediul mortii. Caci altfel , nu avea sa-l paraseasca niciodata pe iubitul sau .
Te iubesc atat de mult Yu .. atat de mult. Murmura , in timp ce simti pieptul cum i se strangea dureros , aproape sufocandu-l . Atunci a fost momentul in care si-a dat seama cat de mult il iubeste si ca Yu nu mai reprezinta un trup pentru Johann ; nu sex, ci mai mult . Mult mai mult . Inghitea in sec, fiindu-i mai teama ca oricand sa nu-l raneasca si pe el . Nu ii pasa daca el ar fi iesit ranit din asta , dar Yu era atat de inocent, incat nu ar fi rezistat sa stie ca a patit ceva.
Nu te voi mai lasa niciodata departe de mine. Continua in timp ce-si duse mana pe capul acestuia, lipindu-i obrazul de propriul piept. Il iubea atat de mult , incat nu stia cum sa suporte acest sentiment .

Comportamentul lui Johann incepuse sa-l sperie pe Yu. Nu intelegea ce-l apucase dintr-o data cu toate chestiile astea si il facea sa-si faca si mai multe griji. Daca Johann se comporta de parca acele clipe ar fi fost ultimele lui clipe impreuna cu el, asta insemna ca ceva rau avea sa se intample sau ca pustiul era constient de pericolul ce va urma si ca era probabil sa nu scape prea usor asa cum Andreas sau el au spus. Oricum ar fi fost, Yu era speriat si inima ii batea cu petere. Nu putea trai cu gandul ca era la un pas de-al pierde, nu cand mai aveau atat de multe de facut impreuna, nu cand aveau tot viitorul in fata si cand relatia lor mergea ca pe roate.
Il privea ingrijorat, inghitind destul de des in sec. Isi puse mainile pe pieptul lui, departandu-se cativa centimetrii de acesta.
-Johann, inceteaza. Ma sperii.
Spuse serios, ingrijorarea din ochii lui crescand si mai mult. Se departa de acesta, devenind mai agitat ca oricand, continuand sa-si caute nenorocitul de telefon.
-N-nici nu stiu ce vreti voi sa faceti! Ce naiba aveti in cap!Te comporti de parca nu ai sa mai apuci sa ma vezi si ma sperii de moarte. Sti ce, du-te si te schimba, te rog, si sa mergem. E tarziu si avem multa treaba te facut si inceteaza sa te mai comporti asa.. Nu ai sa ma pierzi si nici nu vei pati nimic.
Spuse dupa ce isi gasi telefonul, privindu-l serios pe Johann, asteptand ca acesta sa faca ce i-a spus.
-Ai venit cu masina, Andreas? Daca da, pot sa o imprumut? A mea e sport asa ca nu voi avea loc pentru toate cutiile alea sau...mai bine ar trebui sa inchiriez o dubita...

Il sufocase cand Yu ii ceruse sa nu se mai comporte astfel , Johann incercand sa-si revina pentru a nu-l speria ; insa in niciun caz mintea sa nu facea corelatie cu ce are de gand . Din contra - ii era frica sa nu-l piarda intocmai din vina sa si a comportamentului lui. Ar fi fost mult mai usor sa se despartind murind, decat sa stie ca el va fi motivul . Zambi stangaci , indepartandu-se de cei doi si refugiindu-se pret de cateva minute in camera sa . Simtea nevoia de a fi singur, de a se gand si de a analiza situatia in care era . Ii era teama sa nu-l piarda .
Intre timp , Andreas era la fel de confuz ca si Yu , trecandu-si mana prin par.
Nu-ti fa griji . Johann are de gand doar sa discute cu tatal sau , insa nu reprezinta un pericol . E altceva cu el si nu cred ca e atat de grav incat sa te sperii si tu .
Ii spuse lui Yu , ca nici dupa un sfert de ora sa vina Johann , imbracat cu o pereche de blugi negri si un tricou de aceeasi culoare, cu scris alb . Avea de asemenea geaca sa cu tinte, satenul muscandu-si buza inferioara . Der fiecare data cand il vedea pe Yu se simtea in dificultate. Ii facu semn lui Andreas sa se apropie , in timp ce-i zambea iubitului sau . Se indeparta de acesta , ca apoi sa ii spuna barbatului ca-n cazul in care il va rani pe Yu , sa-l omoare . Era mult prea fricos s-o faca de unul singur si cu siguranta nu ar mai rezista fara baiat . Andreas ii confirma , ca apoi sa-si lase mana pe umarul lui Johann , zambindu-i.
Bine . Cam atat cu asta . Haide sa mergem !
Spuse in timp ce pe chip avea un zambet larg . Stia ca va da ce avea mai bun pentru a-l tine alaturi pe Yu si ca baiatul va fi familia de care el va avea cea mai mare grija . Isi lasa degetele intretaiate cu cele ale profesorului, sarutandu-l pe buze .
Vreau sa fii intotdeauna langa mine, de asemeneam , si eu langa tine.

Il privi pe Andreas pentru o clipa, cat timp acesta incepuse sa vorbeasca, ca apoi sa isi lase privirea sa-i cada in pamant.
-Da... as vrea sa fie atat de usor.
Spuse cu jumatate de gura, privind spre geamul bucatariei. Ceva il macina pe pusti si Yu nu isi putea da seama, din cauza asta ii era teama. Inainte, il citise cu atata usurinta, merue citea oamenii cu usurinta dar nu si de data asta. Nu era capabil sa realizeze ce era cu iubitul lui deci nu stia cum sa-l ajute mai exact. Halal iubit mai era si el...
Ofta adanc, trecandu-si o mana prin parul ce-i acoperea ceafa. Se intreba... oare cat va dura pana ce un obstacol va aparea in calea lor si a fericirii? Va putea sa-l treaca atat de usor pe cat spera? Va putea ramane lanha Johann pentru totdeauana, asa cum isi dorea? Atatea intrebari fara raspuns si totusi atat de logice si usoare...
Isi indrepta privirea spre Johann cand isi facu aparitia in bucatarie, zambind dulce. Il iubea atat de mult si nu isi vedea viitorul fara el. Daca s-ar fi putut, ar fi vrut sa moara la pieptul lui, sa moara fericit langa cel pe care-l iubea.
Ii stranse usor mana intr-a sa, raspunzandu-i dulce la sarut in timp ce si-a pus o mana pe obrazul fin al acestuia.
-Daca tu nu vei mai face parte din viata mea, Johann, atunci eu pot muri deja... Te iubesc, si baga la cap ca nu te voi parasi niciodata. Deja sunt prea dependent de tine. Esti asemenea unui drog ce a pus stapanire pe mine iar gandul de a ma lasa de el, ma ingrozeste si nu vrea.

Surase la replica acestuia , stiind ca are nevoie de Yu , are nevoie sa fie alaturi de el si sa-l ajute cum doar el era capabil s-o faca . Nu vroia sa paraseasca acum casa , dorea sa-l ia in brate si sa-l duca in camera , sa stea in pat , imbratinsandu-si iubitul . Privirea inca speriata a lui Yu il facea pe Johann sa zambeasca stangaci, sprijinindu-si mana pe chipul sau .
Voi fi perfect pentru tine . Ii spuse , sarutandu-l usor pe gat , dupa care ii dadu drumul indepartandu-se putin . Nu se mai simtea in elementul sau si nici nu mai putea a o face - il iubea pe Yu , iar fara el ar fi fost pierdut .
Zambeste . Nu-mi place sa te vad asa, bine? Ii spuse, ca apoi sa zambeasca , pentru a-l motiva pe Yu . El era unicul pe care nu-l suporta sa-l vada trist sau ingrijorat, iar asta cu atat mai putin din cauza sa .
Andreas, haide.Murmura in timp ce iesi cu iubitul sau din casa, apropiindu-se de masina barbatului . Era destul de incapatoare pentru bagajele lui Yu .. asta daca nu ar fi luat casa din temelie . Surase la acest gand , dupa care il privi pe tanar.
In seara asta vreau sa iesim iubitule . Mancam la un restaurant ceva . Mergem si ne plimbam, vedem un film. Tot ce vrea printul meu micut.
Ii spuse , sarutandu-l pe nas si intrand in masina , pe bancheta din spate. Nu era obisnuit acolo, insa ar sta oriunde cu Yu alaturi .

Zambi larg si fericit atunci cand Johann i-o ceruse, fiind mai linistit acum. Atmosfera de-aici era foarte apasatoare si vroia sa iasa cat mai repede si sa se duca acasa ca sa se apuce de treaba. Macar asa putea sa isi mai ia gandul de la acele intrebari si de la ce avea sa urmeze maine, cand Johann va pleca cu Andreas sa-si vada tatal si sa discute cu el.
Zambi si mai larg cand auzi ca Johann vroia sa-l scoata in oras in seara, fiind o idee grozava. Chiar simtea nevoia sa se distreze si stia si unde anume.
-Vreau sa mergem la carnaval!
Spuse pe un ton de copil in timp ce intra in masina, privindu-l pe Johann cu ochi mari si inantati de ideea de a merge la carnaval. Stia ca de azi avea sa inceapa si avea sa tina trei zile. Carusele, jocuri, dulciuri si jucarii din plus!
-Azi incepe carnavalul si vreau sa merg! Vreau sa ma dau in roata cea mare cu tine si vreau mere caramelizate si jocuri in care castigi animalute de plus!
Chicoti amuzat, luand-o mai usor. Avea 25 de ani, nu 10 ani ca sa se comporte asa dar era foarte incantat de ideea asta. De cand mama lui a murit, nu si-a mai permis sa mearga in fiecare an la carnaval. A fost nevoit sa se maturizeze brusc si acum ii era dor de copilaria lui.

Avea sa ii faca toate poftele lui Yu , indiferent care ar fi fost acestea - pentru el , ar fi facut si imposibilul posibil, caci asta simtea. Se simtea mai in forta ca oricand si cu mult mai capabil . Dadu afirmativ din cap , inca privindu-si iubitul atat de inocent . Nu intelegea momentul in care el devenise al sau , dar se bucura ca se intamplase. Isi duse doua degete pe buza inferioara a acestuia, mai inspre colt, unde il lovise . Acum era videcat , sau cat se poate de videcat, fapt pentru care surase . De cand era cu Yu , totul i se parea mult mai amuzant , mai plin de vitalitate . Caci la fel era si prietenul sau.
Da iubitule . Mergem .
Ii spuse, ca apoi sa-i intoarca chipul spre al sau , sarutandu-l pe buze . De fiecare data cand o facea, ii era din ce in ce mai teama ca-l va pierde . Se retrase , zambind totusi , caci nu-si intelegea preocuparile . Yu era al sau - de ce sa gandeasca atat de departe? Daca asta insemna sa fii indragostit, era perfect si ingrozitor in acelasi timp . Si totusi , si-ar dori sa ramana astfel toata viata .
Vreau ca de acum sa-mi ceri tot ce vrei . Ma voi ocupa eu de asta.
Ii zise , sigur pe sine, tragandu-l aproape de propriul piept . Andreas ii privea amuzat,caci Johann nu se mai comportase niciodata atat de atent si grijuliu cu vreo persoana - nici macar cu el .
A:Si .. va mutati impreuna?
-Da. Pana cand moartea ne va desparti .. dar mai intai vom petrece ceva zeci de ani impreuna.
Spuse mandru , ciufulindu-l pe Yu si sarutandu-l din nou pe varful nasului.