Wanna know me better? I dare you to

Batu fericit din palme cand pustiul a fost de-acord sa mearga la carnaval, simtind cum entuziastmul puse stapanire pe el. Abia astepta sa se duca la carnaval si sa se distreze impreuna cu iubitul sau si, daca si Andreas ar fi vrut, ar fi putut veni si el.
Ii raspunse groaznic de fericit la sarut si se lasa la pieptul acestuia, cuprinzandu-i mijlocul in bratele lui micute. Adora sa stea asa, mai ales cand era atat de fericit iar cauza era Johann. Doamne, il adora pur si simplu! Cu siguranta avea sa-l puna sa-i castige cat mai multe jucarii posibil! Asa avea sa fie mai dragut decat daca si le-ar fi castigat singur.
-Imi e de-ajuns ca ma duci la carnaval, nu vreau nimic mai mult.
Dadu usor din umeri, continuand sa stea in pozitia aia, tinandu-si ochii inchisi. Ii asculta bataile inimii iar asta il calma.
Cand il auzi pe Andreas vorbind, isi deschise ochii si il privi, chicotind amuzat din cauza acele discutii si a micutului sarut pe nas.
-Pana cand vom ajunge amandoi doi bosorogi tafnosi si nu ne vom mai suporta si ne vom arunca in cap cu tot ce apucam.
Acea imagine il facuse sa rada caci, Johann incepuse sa fie tafnos de pe acum deci, cand vor ajunge la batranete, va fi prapad.

Ii placea aerul simplu pe care Yu il emana, si in acelasi timp atat de plin de viata si calm. Il saruta pe crestutul capului , tinandu-l cat mai strans pentru a se asigura ca-l simte din plin . Rase la imaginea pe care mintea sa o crease la replica baiatului, dand negativ din cap.
Eu nu voi fi batran niciodata ! Si oricum, daca va fi sa fie , atunci te asigur ca nu ma voi certa cu tine deloc . Din contra, am sa am grija de batranelul meu.
Ii spuse , zambind larg , si-l sarutase pe obraz. Ii placea sa-si simta buzele presate de pielea fina a acestuia - mai ales ca Yu era .. Yu . Nu avea terment de ocmparatie in conceptia lui Johann , ce dorea sa-l tina tot timpul in propriile brate . Se bucura atat de mult ca baiatul acceptase sa se mute cu el , incat nu rezista tentatiei de a-l saruta din nou. Se simtea oarecum stupid c-o facea intruna, insa nimeni nu ii garanta ca va mai avea inca pe atat timp de a o face . Era posibil orice pentru Johann si viata sa .
Tu ce faci diseara? Il intreba pe acesta, in functie de starea sa , sa organizeze lucrurile pe maine.
A: E o tipa nou transferata la academie . Cred ca ma voi oferi voluntar sa-i arat imprejurimile.
Ii spuse, in timp ce dadu indiferent din umeri . Johann chicoti , ca apoi sa-si priveasca iubitul - daca nu l-ar fi cunoscut, sigur afta respectiva ar fi fost a sa . Dar astfel , cu siguranta nu l-ar fi inselat pe Yu ; chiar si daca ar dori, corpul nu i-ar reactiona. Nimeni nu-l mai atragea cum o faceau inainte, iar acum singurul care-l excita era Yu .

''Batranelul meu'' suna atat de bine in urechile si mintea lui Yu. Gandul ca ei vor imbatrani impreuna si vor fi fericiti chiar si atunci, il incanta peste masura. Atat de mare era dragostea lor incat nici granitele vietii nu o puteau intrece sau, ajunge macar, nici vorba ca sa o poata distruge. Ei vor fi mereu fericiti impreuna, indiferent de ce se va intampla.
Il lasa pe Johann sa-l sarute de cate ori vroia, fara sa-l deranjeze macar caci, ii placea cand buzele lui ii atingeau pielea. Erau moi si dulci, usor reci si foarte catifelate si erau numai si numai ale lui. Nu avea sa permita la nimeni altcineva sa aibe parte de ele; erau doar ale lui!
Ridica din spranceana dreapta cand il auzi pe Andreas vorbind de noua eleva a academiei, stiind unde avea sa duca asta.
-Poti sa-i arati si muntii Himalaya atata timp cat stai departe de laboratorul meu.
Nu avea sa uite ultimul incident ce a avut loc acolo, toate potiunile lui varsate doar pentru ca el avuse o aventura acolo cu cine stie ce. Desigur, Andreas probabil crezuse ca Yu nu stiuse cine era faptasul dar aflase destul de repede, preferand totusi sa nu-l pedepseasca desi, ar fi trebuit ca sa ii dea o lectie. Dar, daca asta avea sa se repete, cu siguranta ii va aplica o pedeapsa pe care sa nu o uite in viata lui!

Atat Johann , cat si Andreas au inteles mesajul din replica acestuia, cu subinteles , de altfel. Au inceputut sa rada, satenul strangandu-si mai tare iubitul la pieptul sau . Isi aducea aminte ca si el era un dezastru pentru clase, cu toate ca prefera s-o faca in baie, sau in diverse locuri - ii placea sa fie in postura de a fi prinsi, caci il excita si mai tare.
Normal ca n-o s-o faca in laborator . Noi doi o vom face acolo printule.
Ii spuse in timp ce zambi larg , imaginandu-si-l pe baiat pe catedra, gemandu-i din nou numele, in timp ce se arcuia in functie de propriile miscari . Isi musca buza inferioara, lasand sa se auda un ofatt prelung, Andreas continuand sa rada.
A: Yu , cred ca nu ai stiut cum e Johann de l-ai acceptat. Daca va continua astfel , nu m-as mira sa vad un barbat insarcinat.
Spuse, Johann strambandu-se si facand ochii mari .
Iacs! Da-i naibii de plozi prosti . Imi face Yu un copil si-l inec !
Marai printre dinti,caci acesta ura copiii . Mama sa lucrase ca si asistenta medicala ceva timp , tot timpul ei fiind ocupata cu diversi copii, ce sincer incepuse sa-i zgarie pana si retina . Isi trecu mana prin par, ca apoi sa se razgandeasca.
De fapt, daca Yu ar avea organismul gen , probabil as accepta un copil din partea lui . Insa , cred ca ar trebui sa-i multumesc lui Dumnezeu ca iubitul meu este la fel ca si mine.
Murmura in timp ce se apleca, atat cat sa-i sarute abdomenul, ca apoi sa-si lase mana in dreptul acestuia.
Tu esti si vei fi singurul meu copil iubitule.

Il privi surprins cand a spus ca ei vor fi cei ce aveau sa o faca in laborat. Aici era o problema destul de mare... A fost de-acord sa nu ascunda relatia caci, nu isi avea rostul, dar nimeni nu a spus ca ei vor ajunge sa o faca la scoala cand ar putea risca sa fie prinsi sau cand el trebuia sa se concentreze asupra indatoririlor de profesor pe care le avea.
-Okey, ai inteles total gresit asta! Noi nu o vom face in laborator sau oriunde altundeva in academie. Am fost de-acord sa nu ne ascundem relatia dar nu am fost de-acord si asupra acestui lucru asa ca i-ati gandul.
Spuse serios, oftand adanc in sinea lui. De ce naiba se mai chinuia cand stia deja ca o vor face, fie ca ii va conveni, fie ca nu? Dar, macar putea sa incerce sa-si schimbe decizia si sa-l faca sa nu mai vrea acest lucru cand ei erau la scoala.
Mari surprins ochii cand il auzi pe Andreas, apoi se incrunta la replica lui Johann. Yu adora copiii si chiar daca avea o relatie cu un barbat, tot vroia sa aibe unul peste cativa ani, chiar daca asta va insemna ca trebuia sa adopte.
-Poate ca eu nu pot da nastere unui copil dar am sa adopt unul peste cativa ani! Ador copiii si vreau sa stiu cum e sa fi tata, sau mama mai bine spus... asa ca sa nu te aud. Pana sa-ti dai seama, voi adopta un copil frumos si tu vei fi tata iar Andreas unchi !
Spuse serios, privindu-l la fel de serios. Vroia sa aibe o familie adevarata alaturi de Johann si va face orice sacrificiu este nevoie. De cand se stia, iubea copiii, mai ales bebelusii asa ca pustiul nu avea cum sa-i schimbe decizia deja luata de ani buni.

Cand Yu ii spusese de ideea de a adopta un copil , Johann se incrunta, privindu-l in ochi . Si daca o curva era mama bebelusului pe care-l dorea , el de unde avea sa afle? Si in ziua de astazi , aveai mai multe sanse de a da foc planetei decat sa ai incredere in sinceritatea unui internat. Auzise multe cazuri in care dupa ani , apare mama reala si isi cere drepturile inapoi . Asta clar era o idee stupida, dar care, pentru Yu , ar fi acceptat-o . Zambi stangaci , lasandu-si dantura perfecta la vedere, ca apoi sa ofteze.
Esti prost.
Ii spuse lui Yu , in timp ce isi indrepta privirea inainte. Nu vroia ca iubitul sau sa sufere, iar asta ar putea insemna un esec pentru tanar. Isi trecu mana prin par , dupa care zambi .
Bine iubitului. Putem cauta o mama surogata . Asa putem fi siguri ca acel copil va fi al nostru . Dar nu vreau sa adoptam copilul oricarei dezmembrate . Asa ai putea chiar tu sa alegi persoana care sa dea nastere copilului frumosule.
Ii spuse, ca apoi sa auda de la Andreas ca ajunse. Privi dezorientat, coborand din masina si asteptandu-l pe Yu .
Aici stai ?
Intreba , incruntandu-se cand vazu acel loc ; era cam diferit fata de tot ceea ce vazuse pana acum. Si nu intelegea ce anume i se parea ca face antiteza cu acel cartier.
Iubitule . Esti atat de mic si firav , incat ti s-ar potrivi perfect rolul de mama.
Ii spuse imediat ce reflecta cateva secunde, aplecandu-se si sarutandu-i din nou abdomenul .Pentru Yu ar fi capabil sa accepte orice - chiar si un copil.
Dar inca trebuie sa ma ajuti pe mine sa ma schimb astfel incat sa nu te mai epuizez atat de rau.

Puse bot cand il facuse prost dar nu era prost. Era doar ce dorea el de viata: o familie perfecta, iar Johann trebuia sa inteleaga asta. Nu era nimic rau in a vrea sa adopte un copil si a-l creste ca pe cea mai scumpa fiinta de pe intreaga planeta, ca pe adevaratul sau copil; putea spune ca avea instinctele paterne foarte dezvoltate inca de pe acum desi... cele materne s-ar fi protrivit mai bine in povestea asta.
-Sunt de acord cu asta. O mama surogata suna mai bine, atata timp cat ma vei ajuta sa o gasesc si sa te convingi ca nu va fi o ''dezmembrata''.
Zambi fericit, bucuros ca Johann acceptase sa ii faca mofturile chiar daca asta nu se putea incadra in categoria mofturilor. Macar asa, tot va putea avea un copil si il va invata pe Johann cum sa iubeasca neconditionat.
Privi spre casa atunci cand au ajuns, dand afirmativ din cap. Era o casuta mica, cu etaj, foarte clasica si foarte veche, mobilierul fiind acolo inca de la fostii propietari. Nu avuse timp de renovari si ii placuse acea atmosfera clasica pe care casa i-o inspira.
Rosi puternic cand Johann ii facuse una stfel de copliment si cand amintise de acea epuizare, privindu-l stanjenit si usor incruntat, mormaind un ''mai taci odata''.
Cobora din masina si se apropie de casa, descuind usa. Intra si o lasa deschisa si pentru cei doi, ducandu-se in sufragerie.
-Simtiti-va ca acasa si incercati sa nu spargeti ceva de pe-aici. Oh, si in nici un caz nu va atingeti de colectia mea anatomo-zoolica.
In sufragerie, pe un perete, era un fel de biblioteca uriasa care adapostea tot felul de borcane cu tot felul de ograne conservate iar Yu tinea foarte mult la colectia aia.

Intrase in interiorul casei , inca ranjind fericit de reactia lui Yu . Isi trecuse mana prin par , dand pozitiv din cap , in semn ca nu va atinge acea colectie - insa cum Johann nu suporta ordinele , asteptase ca tanarul sa iasa din camera. Nu realizase cand mana i se lipi de un borcan , daramandu-l si spargandu-l , marindu-si involuntar ochii . Isi musca agitat buza , trimitandu-l pe Andreas sa-l tina ocupat pe Yu , asta pana cand avea sa stranga alea - daca va reusi . Luase cioburile in mana, taindu-se pe alocuri pe ambele palme si cautand un loc unde sa le arunce. Nu gasi , asa ca le ascunse dupa canapea , incercand apoi sa stearga locul respectiv . Nu stia in ce masura reusise ceea ce-si propusese , insa Yu ar trebui sa-i multumeasca , deoarece se taiase in palma ; iar asta doar pentru a ascunde borcanul spart si o eventuala criza de-a lui Yu . Cand cei doi s-au intors, Johann zambi stangaci , ducandu-si ambele maini la spate. Cu siguranta tanarul si-ar fi pus cateva intrebari daca i-ar fi vazut sangele din palme . Nu putea permite asta, caci dupa Yu si-ar fi dat seama ca a spart un lucru asupra caruia il avertizase dinainte.
Yu , iubitule . Unde e baia ?
Intreba , caci asta era o scuza cat se poate de plauzibila - s-ar putea sterge acolo de sange , iar baiatul probabil nici nu ar fi observat lipsa unuia dintre borcane . La urma urmei , acolo erau cu sutele in conceptia lui Johann. Nu dura mult ca Andreas sa paseasca pana-n dreptul lui Johann , dandu-i un usor pumn in umar, fapt ce-l obligase pe saten sa reactioneze din instinct si sa-i prinda incheietura cu palma dreapta . Insa nu ii luase mult pana sa constientizeze asta , retragandu-si mana inapoi la spate.
Uita, o caut singur. Continua cu aceslasi zambet , fiind agitat . Nu dorea sa se certe cu Yu din asta si stia ca daca tanarul avea sa ridice tonul , Johann va face ca dracu si l-ar fi ranit .

Auzi un sunet venit din sufragerie de parca ceva s-ar fi spart insa, cum statea de vorba cu Andreas, era posibil doar sa fi fost imaginatia lui asa ca nu baga in seama chestia asta. Continuase sa caute cutiile in debara, gasindu-le. Ii daduse o parte dintre ele lui Andreas, apoi s-au intors in sufregerie unde un miros ciudat ii izbise narile. Privind confuz in jur, mirosul fiindu-i atat de familiar dar habar nu avea de unde venea si ce era mai exact. Tot ce putea sa spuna era ca mirosea absolut groaznic.
-Doamne... cred ca am sa vars...
Pe chip ii aparu o grimasa in timp ce s-a apropiat grabit de geamul sufrageriei, deschizandu-l larg. Era absolut ingrozitor si simtea cum stomacul i se strangea.
Isi indrepta privirea spre Johann cand il vazu atat de agitat, realizand ca ceva nu era bine, ca facuse ceva si nu vroia ca Yu sa afle. Ridica din spranceana dreapta, lasandu-l sa plece, ca apoi sa se apropie de colectia lui.
Nu a durat mult ca sa vada ca un borcan lipsea, fiind borcanul unde tinuse inima unei creaturi rare in prezent, o piesa foarte valoroasa a colectiei. Chipul i s-a albit brusc, simtind cum avea sa lesine.
-JOHANN!!!!!!!
Tipa cat il tinu gura, fiind de-a dreptul nervos acum, Andreas dandu-se cativa pasi mai departe de el.

Nu era de bine; nu era deloc de bine. Cans isi auzi numele strigat intr-un asemenea mod, inghiti in sec, dandu-se si el un pas in spate. Ridica mainile in aer ca un baraj, dand negativ din ele.
Stiu ca asa pare, dar nu e . Adica .. nu e ceea ce pare. Te inseli ! Nu stiu unde-i borcanul care lipseste !
Mormai agitat , continuand sa inghita in sec si incercand sa zambeasca incurajator . Insa nici macar lui nu ii parea un zambet acela ; mai mult de atat ,se simtea oarecum vinovat. Cand ii vazi chipul albit , dori sa se apropie de el , insa acum era mai rosu decat orice lucru pe care-l vazuse pana-n momentul de fata.
Iubitule , ti-l inlocuiesc ! Stai calm , bine ?Nu e ca si cum m-ai fi pus pe mine in borcanul ala si m-as fi spart . Orice lucru are un inlocuitor !
Zise mandru de propria replica , realizand ca nu prea avea iesire din asta .
Spune si tu ceva , ca de asta esti aici idiotule !
Murmura nervos si agitat la Andreas, ce parea sa rada amuzat . Deranjat de apelativ , barbatul facu semn spre canapea, ca apoi sa ridice o spranceana.
A:Asculta aici prost fara minte ! Daca ma-ta te-a nascut intreg , ma jur ca pana diseara nu raman nici picioarele din tine. Am sa te transez si te pun in borcane pana te ia dracu
Incearca ! Idiotule . Haide ca m-ai enervat. Repeta vesnica sa replica , trecandu-si dupa mana prin par. In acel moment un fir ii intrase intr-una din zgarieturi , scancind. I se cutreierase intregul corp , insa nu schita nimic . Sa ma ceva pe tine ! Sa nu mai treci prin casa mea ca-ti gauresc capul si te arunc intr-un lac

Statea pe loc, privind nervos spre locul gol unde borcanul obisnuise sa stea. Chipul ii era rosu acum iar trupul parca ii emana o aura intunecata. Pieptul i se ridica intr-un ritm amenintator, de parca o bestie ar fi respirat in locul lui.
-Tuuu...
Maraise in timp ce l-a privit pe Johann cu coada ochiului, ochii lui albastrii fiind mai reci si mai nervosi ca niciodata.
-Mi-a luat cinci ani sa pun mana pe inima aia... aproape am fost omorat cand am vanat bestia... inca mai batea in acel borcan iar tu...tuuuu...AI DISTRUS-O!
S-a intors brusc cu fata la el, strangand din pumni. Era nervos si nu se putea calma. Acel borcan a fost estimat la miliarde de dolari, a fost singurul exemplar din intreaga lume iar fara el, colectia lui Yu era incompleta si lipsita de valoare acum si se asigura ca ii spuse aceste lucruri si lui Johann.
-Tu. Pod. Acum!
Ii arata cu degetul drumul spre scara podului. Acesta avea sa se ocupe de toate lucrurile de-acolo: sa le stranga si sa le dea jos, asta ca Yu sa nu faca si mai urat si sa se poata calma caci, sincer sa fie, simtea nevoia sa-l stranga pe pusti de gat.
S-a apropiat nervos canapea, ducandu-se in spatele acesteia si a impins-o cu piciorul, aceasta lovindu-se brusc de peretele din fata lui. Cand Yu era nervos, puterea lui nu cunostea margini, atingea domeniul fantasticului. Era o chestie involuntara ce se activa in el doar cand era extrem de nervos, datorita magicei ce o avea in corp.

Asta era . Faptul ca Yu ridicase vocea la el , il facu si pe Johann sa fie invaluit intr-o stare ampla de furie . Isi musca buza inferioara pana la sange , caci nu dorea sa se certe cu acesta - insa daca Yu insista , bine.
Ah la dracu daca e mai important un borcan stupid cu o idiotenie in el ! Nu ma intereseaza atat de mult ce era in el ; de fapt , cred ca ai trecut si fara acea colectie . Data viitoare vrei cumva sa ne-o tragem si cu un borcan ?
Marai nervos , strangandu-si palmele in pumni , privindu-l incruntat pe Yu .
Stii ceva? Ramai dracu pana-ti prinzi bestia si lasa-ma pe mine-n pace .
Continua , stramband din buze si stergandu-si sangele de pe palme de propriul tricou , dezbracandu-se de acesta si aruncandu-l pe podea . Acum i se vedea bandajul schimbat de catre Yu , dar si faptul ca era al naibii de incorda. Detesta sa se certe , dar nu avea sa accepte ca Yu ridicase glasul la el.
Data viitoare cand ai de gand sa mai tipi , ai grija sa te-nchizi intr-un spatiu izolat fonic , caci astea nu-ti merg cu mine. Lasa mofturile pentru o alta ocazie. Iar pe tine te astept acasa. Am plecat.
Spuse , cutremurat de un fior si cerandu-i cateva tigari lui Andreas. Asta se si intamplase - cand le avuse in mana, le lua cu grija , caci nu dorea sa le murdareasca de sange . Iesi in cele din urma din incapere , inclusiv pe usa de la intrare , asezandu-se in fata casei respective . Nu intelegea de ce Yu tipase astfel doar pentru un borcan ridicol . Isi aprinse o tigara , apoi doua , trei , incercand sa se calmeze.

Il privi usor surprins, nervozitatea disparandu-i intr-o fractiune de secunda din cauza cuvintelor dure pe care Johann i le-a adresat lui Yu. Dupa ce acesta a plecat, Yu si-a lasat privirea in pamant simtind cum ochii i s-au udat ca lacrimile sa ii curga pe obraji. Acea inima a insemnat mult pentru el.
Cazu in genunchi, simtindu-se lipsit de putere, inima fiind chiar in fata lui. Insemnase atat de mult pentru el...
-Mereu mergeam cu mama in expeditii ca sa vedem creaturi mistice cand eram mic, pana ce s-a imbolnavit. Nici un tratament nu a mers insa doctorii au spus ca inima unui centaur ii putea alunga boala. Eram prea mic si slab ca sa vanez creatura iar mama a murit... Am jurat ca voi pune mana pe acea inima si ca o voi pastra, pentru ea...dar...
Isi musca buza inferioara, oprindu-se din mormaieli, luand inima in propiile maini. Daca ar fi fost mai mare atunci si mai puternic, mama lui ar fi trait si astazi.
Lacrimile continuau sa ii curga pe obraji, simtind cum pieptul i se strangea de durere.
-Pleaca... ma voi descurca singur...
Ii spuse lui Andreas, tinandu-si capul aplecat, astfel bretonul acoperindu-i ochii. Da, intr-adevar, acel borcan a fost mai important ca oricare alt lucru din viata lui caci ii amintea ca esuase ca si fiu si ca isi lasase mama sa moara, fara sa incerce macar sa o salveze.

Johann inca statea nervos afara , continuand sa fumeze de unul singur , pana-l vazuse pe Andreas ca-si dusese o mana pe umarul sau . Se speriase pe moment , insa era imposibil sa-l confunde - se intoarse nervos spre acesta , stramband din buze . Privirea acestuia era descurajanta , semn ca gresise .
Haide acasa.
Spuse cu jumatate de gura si aruncase chistocul , pana cand a fost prins de Andreas, Johann incepand sa mormaie injuraturi caci il dureau palmele . Barbatul ii spuse ceea ce Yu i-a povestit , satenul dorind in continuare sa nu se simta vinovat ; insa asta era . Se intoarse in casa, gasindu-l pe Yu pe podea , plangand - acea imagine ii stransese dureros pieptul , obligandu-l sa priveasca intr-o alta parte. Doar daca l-ar fi ascultat si nu s-ar fi atins de nimic. Pasi spre acesta, lasandu-se in genunchi si cuprinzandu-l pe Yu in brate .
Iubitule , nu mai plange . Asculta , eu sunt in viata . Chiar daca ciudatenia aia insemna mult pentru tine, nu ma obliga sa ma indepartez de tine. Pe mine ma ai Yu .
Ii spuse ridicandu-i chipul cu degetele , caci nu dorea sa-l murdareasca. Chipul atat de palid acum si alb il obliga si pe Johann sa doreasca sa planga -insa nu . El era Johann Wildhaber. Nu mai avea voie sa planga. Ochii i se inrosisera , tinandu-i deschisi pentru a evita probabile lacrimi.
Te iubesc atat de mult incat jur ca-ti dau inima mea . Cere-mi si o sa ti-o dau fara ca macar sa ma gandesc. Ii spuse , pastrandu-si o oarecare normalitate in voce, caci nu dorea sa arate faptul ca e afectat . Ii repeta obsesiv faptul ca-l iubeste, pierzandu-se in ganduri .

Se lasa imbratisat insa nu a spus nimic. Era prea distrus, adanc in sufletul sau ca sa se poata misca. Era distrus de faptul ca isi iubise enorm mama, ca un tratament i-ar fi asigurat insanatosirea dar ca el a fost prea slab ca sa il ofere si sa o faca bine. Ii era dor de ea; nimeni nu stia cat de dor ii era in fiecare zi, ca isi petrecea unele nopti plangand dupa atingerea mamei sale, dupa vocea si dupa zambetul ei. Trecusera atatia ani iar el incepea sa-i uite chipul si lucrul asta il speria.
Isi ridica chipul spre Johann, privindu-l pierdut pentru cateva clipe ca apoi sa lase inima sa-i cada din maini si sa se agate de gatul acestuia, incepand sa planga si mai rau. Nu era suparat pe pusti, nu mai era. Era suparat pe sine si pe faptul ca intr-o zi ii va uita chipul mamei sale.
-O vreau inapoi Johann...incep sa ii uit chipul... nu vreau sa o uit.
Spuse printre sughituri, tinandu-si chipul pe umarul acestuia, adancit in el. Johann era primul caruia ii spuse acele lucruri, era primul in fata caruia si-a aratat slabiciunea si a plans dupa mama lui. Nici tatal sau nu stia de durerea pe care el inca o mai purta in suflet.

Isi tinea mana pe crestetul capului acestuia, asigurandu-se ca ii este cat se poate de aproape . Zambi slab , dand afirmativ din cap , inse man ca-l intelege , indepartandu-si chipul pret de cativa centimetri si sarutandu-l pe Yu pe buze.
Nu-ti fa griji iubitule . Totul va fi bine,da? Intrebase mai mult retoric , ridicandu-l in propriile brate si iesind din casa. Ii facu semn lui Andreas sa-i aduca toate lucrurile baiatului , in timp ce intra cu acesta in masina. Dura cateva minute pana ca Andreas sa reuseasca sa aduca toate lucrurile tanarului , ca apoi sa se urce in locul din dreptul volanului .
A:Cum e ?
Mai bine. Era prima oara cand Andreas vorbisera atat de scurt, insa nici macar el nu-si dorea sa discute ceva mai mult de atat. ii saruta crestetul capului , privindu-l apoi in ochi . Yu , ma ai pe mine. Intelege . Printule , daca nu te vei multi cu ce ai , ti se va lua totul . Ii spuse zambind slab , ca apoi sa ofteze prelung - intr-adevar , nu reprezenta prea mult in comparatie cu mama acestuia si putea din moment in moment sa dispara, insa stia ca isi dadea silinta sa fie perfect pentru Yu .. incerca .
Nu vreau sa te mai vad plangand . Ce barbat esti tu ? Intreba cerandu-i un servetel lui Andreas, caci stia ca mereu are din acestea, din motive mai putin ortodoxe. Ii sterse lacrimile lui Yu , sangele din micile rani inchegandu-i-se .
Vreau sa te vad fericit . Imi pare rau ca nu reusesc s-o fac eu. Ii spuse , sarutandu-i ambele incheieturi , ca apoi sa-l cuprinda in brate. Era atat de neputincios in fata vulnerabilitatii acestuia si a melancoliei sale.

Continua sa stea agatat de acesta chiar si cand a fost ridicat si purtat afara din casa. Isi tinea ochii inchisi si capul sprijinit de umarul lui, incercand sa se abtina din a mai plange insa ii era greu. Tinuse in el toata acea durere pentru multi ani, mult prea multi, iar acum nu se mai putea opri oricat de mult ar incerca.
Chiar si cand a ajuns in masina, tot nu i-a dat drumul lui Johann, stand la pieptul lui. Nu vroia sa-i dea drumul si sa riste sa-l piarda si pe el. Doar Johann si tatal sau mai au ramas in viata lui si, daca unul dintre ei ar fi disparut din viata lui Yu, ar fi fost distrus.
Ramase tacut tot timpul, dand doar afirmativ din cap la intrebarile si cuvintele acestuia. Isi lasa lacrimile sterse, incercand sa se calmeze ceva mai mult. Pieptul il durea, la fel ca si sufletul dar trebuia sa fie puternic; macar il avea pe Johann langa el, si pe Andreas de astfel.
Isi inchise ochii, lasandu-si capul sprijinit de pieptul puternic al pustiului, lasand cateva suspine sa se mai auda. Si-ar fi dat si viata pentru inca o zi alaturi de mama sa dar, trebuia sa o pastreze pentru Johann, pentru fericirea pe care acestuia i-o oferea.
In acele momente, se asemana cu un copilas speriat si ranit, stand la pieptul acelei persoane in care avea cea mai mare incredere. Cateva lacrimi continuau sa ii curga, din cand in cand, pe obraji, dar nu mai spunea nimic si nici nu se misca. Inca era treaz, nu adormise, dar nu vroia sa spuna nimic si nici sa se miste.

Ofta , caci stia ca el declansase intreaga situatie , insa tot ce putea face era sa-l incurajeze pe Yu si sa-l tina imbratisat . Ce iubit idiot si inutil era . Privea tacut spre geamul masinii, neobservand momentul in care ajunsese acasa . Il luase pe Yu in brate , urcand pana-n camera lor , lasandu-l pe Andreas sa se descurce impreuna cu Sebastian , cel ce lucru pentru Johann . Satenul isi intinse iubitul pe pat , asezandu-se langa el si strangandu-l cu forta la piept . Nu se simtea prea bine sa-l vada in acea stare , asa ca a coborat pana-n bucatarie , de unde-si luase un pahar de tarie si-l daduse intocmai pe gat . De asemenea luase si o cana cu limonada , revenind in incaperea unde stia ca-l lasase pe Yu .
Uite . Bea limonada.
Spuse , lasandu-i-o pe noptiera, ca apoi sa se indeparteze si sa priveasca pe geam - nu intelegea ce anume le placeau altora sa priveasca astfel . El era o fire agitata si nu putea sta prea mult sa priveasca un lucru , indiferent de importanta acestuia . Isi repeta in minte ca-l iubeste pe Yu , ca apoi sa se intinda in pat si sa-l imbratiseze din nou pe tanar.
Nu vreau sa te las. Niciodata . Si nu vreau nici ca tu sa ma lasi . Vreau sa fii al meu mereu .
Ii murmura la ureche , sarutandu-l pe gat si simtindu-si din nou corpul infierbantat.
Stii ca nu e intocmai o situatie prea placuta iubitule , dar .. vezi tu , n-am mai facut-o de ceva timp si corpul meu urla dupa al tau . Incerca sa-i explice intr-un mod indirect ca-i excitat , insa cum nu era un moment oportun , incerca sa ocoleasca replicile direct. Ma intrebam daca .. aa.. Stii tu ..

Ramase incontinuare tacut pe tot parcursul drumului, pastrandu-si acea pozitie comoda, ce-l facea sa se simta in siguranta. Cum avea sa mearga maine la scoala? Era cu moralul la pamant si va trebui sa isi prelungeasca putin concediul, altfel va risca sa fie dat afara din cauza incompetentei caci asa se simtea in momentul de fata: un incompetent.
Se agata iarasi de gatul lui Johann cand au ajuns acasa si se lasa purtat pana in camera. Era bine sa se stie in locul unde era iubit, intins pe acel pat comod si calduros.
Nu vroia sa bea nici o limonada; simtea nevoie de alcool dar stia ca Johann nu-l va lasa sa bea. Avea 25 de ani si totusi nu avea voie sa bea alcool; destul de ironic.
Se lasa imbratisat, caldura emanata de corpul pustiului oferindu-i o senzatie placuta, relaxanta. Era ca si cum dragostea pe care i-o purta lui Yu ii ieseau prin pori si ii invaluia trupul cu o mireasma placuta.
Isi indrepta privirea spre acesta cand incepuse sa se balbaie, ocolind defapt sugestia cum ca el vroia sa o faca. Isi duse mainile pe chipul acestuia, sarutandu-i pasional, aproape slabatic buzele. Da, asta era ceea ce vroia si el, asta era ce avea nevoie ca sa uite de tot si de durerea din piept.
-Fa ce vrei cu mine.

Il privi zambind cand primise aprobarea acestuia , fiindu-i teama sa-l atinga , sa-l raneasca. Raspunsul sau a fost atat de simplu , invaluit in valoare sentimentala. Il sarutase pe buze , strecurandu-si limba printre acestea pana simti aceeasi aroma dulce , destinata lui . Ii fusese atat de dor ; il sufocase sentimentul . Nu . Yu nu era facut pentru sex continuu , trebuia sa-l tina-n brate si sa-l rasfate - asta era Yu ; o persoana care merita cu mult mai mult . Se opri cu buzele pe fruntea sa, unde-i depuse un mic sarut , ca apoi sa se rostogoleasca, ajungand pe partea sa de pat .
Vreau sa stau cu tine astfel . Yu .. inteleg ca nu vrei sa renunti la academie , dar sa stii ca voi fi primul care te va sprijini cand iti va veni ideea de a o face. Spuse cu subinteles, ceea ce vroia el sa inteleaga era ca-l sustinea , insa dorinta sa era de a renunta si de a-si petrece tot timpul cu el . Dar Johann era constient ca asta nu se va intampla ; si totusi, nu parea a-l deranja atat de mult- ceea ce-si dorea Yu era cu mult mai important pentru el . Isi duse mainile in jurul corpului iubitului sau si-l trase alaturi de propriul piept , facandu-l sa se uite la el .
Nu vreau sa te mai vad plangand . Ii spuse, sarutandu-l usor ochii si strangandu-l mai tare-n brate. Era atat de vulnerabil in ipostaze ca acestea , incat satenul nu reusea sa se stapaneasca . Si totusi , era o dorinta mult mai mare cea de a-l tine in brate.Isi inchise ochii, fiindu-i din nou frica .Nu dorea ca a doua zi sa se trezeasca fara Yu , cum probabil se va intampla intr-u viitor. Si totusi , el se simtea cu mult prea inferior sentimentului pentru a-l putea lasa .
Vreau sa fii partenerul meu toata viata , chiar si daca nu te merit . Uneori sunt atat de egoist , incat uit de dorintele altora,
Spuse in timp ce zambi stangaci , privind inainte, fara a fixa ceva anume. Se gandea la modul in care se comportase cu Yu si motivul pentru care era acum in starea aceasta - anume, el .

Nu se asteptase ca acesta sa se opreasca, privindu-l confuz. Se asteptase sa o faca in acelasi mod brutal atat de caracteristic lui, pentru o buna bucata de timp. Nu intelegea ce il facuse sa se opreasca, mai ales cand si-a dat acordul si era dispus sa-l lase sa faca absolut tot ce vroia.
Se lasa prea afectat de toata povestea si era timpul sa inceteze. Poate ca era timpul sa-si inceapa viata altfel, sa renunte la a mai fi profesor si sa se axeze pe altceva. Putea deveni laborant sau un simplu profesor cu numele, adica putea sa scrie despre materia pe care o preda. Nu se mai putea duce la scoala, nu cand Johann intrase in viata lui, nu cand gustase din libertatea deplina in astea cateva zile. Adora sa fie profesor si sa predea dar ii placea mai mult sa se distreze.
Se lasa strans in brate, gandindu-se mai bine la decizia pe care avea sa o ia. Daca se intorcea la scoala, viata lui sociala lua sfarsit, nu va mai avea timp pentru Johann, nu va mai avea timp nici macar pentru sine. Ofta adanc, inchizandu-si scurt ochii in timp ce inca statea in bratele sale.
-Voi renunta la academie.
Sparse linistea ce se lasa asupra lor cu acea decizie, realizand ca era cea buna si ca nu avea sa regrete prea mult.
-Imi place sa predau insa, imi place mai mult sa stau cu tine si sa am timp liber. Am sa imi dau demisia si ma voi multumi cu altceva. Pot fi profesor suplinitor cate-odata, pot continua sa scriu carti stiintifice sau pot incepe propriile experimente chiar aici, daca voi amenaja subsolul. Vreau sa am cat mai mult timp liber pe care sa-l petrec cu tine. Te iubesc... Tu si tata sunteti singurii care mi-au mai ramas si vreau sa ma asigur ca voi profita din plin de clipele petrecute cu voi.

Momentul in care Yu ii spuse ca va renunta il lovise din plin, fiind socat de ceea ce auzise . Ramase cateva secunde incremenit, ca apoi sa se balbaie , incercand sa realizeze ce tocmai afirmase iubitul sau . Era vina lui ? Probabil ar fi trebuit sa fie un iubit intelegator si sa-i spuna ca nu va fi nevoie de asta , dar Johann nu se simtea capabil sa zica un lucru ca acesta - in conceptia sa ,asta il facea egoist . Inghiti in sec, inclinandu-si capul si zambind slab, intr-un mod stangaci .
Indiferent de orice decizie ai lua , voi fi aici cu tine . Urmarile le vom suporta impreuna, ca un adevarat cuplu Yu .
Ii spuse sigur pe sine, ca apoi sa il sarute pe frunte.
Renunt si eu la studii . Am destui bani cat sa traiesc si ma pot angaja la firma tatalui meu , chiar daca nu ne prea suportam .O parte din actiuni sunt ale mele , lasate de catre bunicul meu . Nu le-am luat in posesie doar pentru ca nu suportam sa-mi ocup timpul . Insa pentru tine si pentru viitorul nostru copil , voi munci cat sa-i asigur un viitor mult mai bun . Cred ca ar trebui sa-l invatam de prezervative inca de la varsta frageda .. mh , gen sapte , opt ani . Voi fi cel mai mandru tata ! Vom merge in cluburi cu el si voi avea grija sa fie o adevarata bestie !
Spuse entuzismat , ca apoi sa zambeasca stangaci - poate se cam grabise la spus asta . Insa asa era; viitorul copil va semana intocmai cu el , caci la urma urmei , oricum ar fi fost, se alesese cu un iubit mai perfect decat altii ar putea avea.
Te iubesc pentru ca ma faci fericit Yu . Ii spuse in timp ce-l saruta pe buze , strecurandu-si limba printre acestea si mangaindu-i obrazul drept.

Nu ii convenea deloc ce auzea legat de viitorul lor copil. In nici un caz nu va ajunge precum Johann si in nici un caz nu-l va lasa sa-l invete toate acele prostii de la o astfel de varsta si mai presus de toate, cluubul ii va fi interzis pana la varsta de 18 ani!
Ii raspunse la sarut, la fel de tandru si de pasional pana ce aerul devenise o problema si a fost nevoit sa opreasca sarutul. Ii zambi si dadu imediat negativ din cap, ridicandu-se din pat.
-Va trebui sa purtam o discutie foarte serioasa in legatura cu micutul nostru, cat de curand. Acum vreau sa beau ceva si nu ma vei opri din asta.
Ii facu cu ochiul, zambind dulce ca apoi sa coboare in bucatarie. Vroia coniac cu energizant si s-a asigurat ca asta va avea in pahar, nu limonada pe care pustiul continua sa i-o tot ofere. Era mai adult ca el, cu mult, asa ca trebuia sa il lase odata sa consume alcool. Era si el barbat pana la urma si nu era ca si cum era insarcinat si nu trebuia sa bea caci dauna copilului.
Isi lua paharul si se aseza la masa, simtind ciudata nevoie de a fuma. Privi in jur si vazu un pachet de tigari in apropiere. Se ridica, scoase o tigare si o aprinse, tusind scurt la inceput dar se obisnui repede. Asta il ajuta foarte mult sa se calmeze si sa nu isi mai faca atat de multe griji in legatura cu viitorul lor. Si Yu era bogat deci aici nu era vorba despre o problema a banilor; niciodata nu va fi caci tatal lui il va ajuta mereu cu asta, umflandu-i contul din banca si mai mult.

Il privi uimit cand Yu mentionase de alcool , inclinand din cap . Nu era de acord cu asta , insa avea sa se adapteze - la urma urmei , Johann era cu mult mai mic . Surase la acest gand, coborand si el intr-un final , ridicand o spranceana . Parca ii facea rau fumul de tigara . Isi trecu agitat mana prin pat , apropiindu-se de acesta si luandu-i tigara , astfel incat sa-i dea un sarut pe buze, dupa care i-o inmanase inapoi . Nu avea de gand sa se certe pe aceasta tema . Isi scoase si el pachetul , luand una intre buze si aprinzand-o , in timp ce-si tinea privirea focalizata asupra tanarului .
Iubitule , stii ca atunci cand vom avea un copil va trebui sa nu fumezi in jurul lui , nu ? Sau mai bine, deloc .
Ii spuse amuzat, caci nu credea ca va fi vreodata de acord cu acest subiect . Yu il schimbase, si inca nu stia daca ar trebui s-o ia ca pe ceva de bine sau nu . Insa stia ca se simte foarte bine astfel , in ciuda faptului ca nu prea mai avea nimic in comun cu cel ce era - cum n-ar mai fi capabil sa il insele pe Yu .
Ce-ar fi daca ai lasa bautura aia acolo si sa vii la mine?
Intreba retoric , stingandu-si tigara si luandu-l pe Yu in brate . Modul in care statea acolo , fumand, ii provocase mintea .
De data asta nu-mi mai scapi . Daca erai mai cuminte si stateai in pat, puteai evita asta.
Murmura , pana cand ajunse intr-o alta camera, lasandu-l pe Yu pe pat . Ii saruta gatul , urcand pana la buze , muscandu-l usor de cea inferioara .
M-am obisnuit sa te domin. Ii spuse amuzat , in timp ce-i fixa chipul cu privirea .

Il privi usor speriat cand i-a luat tigarea din mana si l-a sarutat caci nici macar nu auzise cand intrase in bucatarie. L-a luat prin surprindere, nu gluma. S-a simtit de parca se ascundea de cineva care nu vroia sa afle ca acesta fuma, si tocmai a fost prins si urma sa fie pedepsit. Insa, cine avea sa-l mai pedepseasca la 25 de ani ai sai?
Isi lua tigarea inapoi, continuand sa o fumeze, realizand logica din spusele pustiului. Cand vor avea un copil, va trebui sa renunte amandoi la multe obisceiuri nesanatoase spre binele fiului sau fiicei lor. Vroia ca cei doi sa fie parinti model si nu vroia ca bebele lor sa creasca intr-un mediu nociv.
-Eu nu fumez de fel, nici nu stiu ce naiba m-a apucat.
Ofta adanc, stingand tigarea care era doar pe jumatate fumata. Simtise pentru o clipe nevoia de-a fuma dar asta nu insemna ca avea sa se apuce; era un viciu foarte nesanatos si urat si nu vroia sa aibe vre-o legatura cu el iar Johann ar trebui sa inceapa sa incerce sa se lase, pana nu e prea tarziu.
Ar fi vrut sa isi continue bautura, poate sa-si mai toarne inca un pahar dar nici asta nu apuca din cauza pustiului si a faptului ca tocmai acum si-a gasit sa fie excitat iar pana sa spuna ceva, s-a trezit deja intr-o alta camera, intins pe pat, cu gatul sarutat.
Il privea usor rosu in obraji pe iubitul sau in timp ce buza i-a fost muscata, oftand adanc in sinea lui. Chiar nu il mai intelegea deloc pe Johann.
-Bine macar ca si eu m-am obisnuit cu stilul tau violent; tandretea chiar nu e de tine.
Chicoti amuzat, ranjind larg, pervers , tinandu-si mainile langa cap, avand o pozitie destul de provocatoare.